11 februarie 2017

Timing


"Anomalie temporală": un denunţ ajunge să fie "pus în lucru" înainte ca fapta să existe.

Două constatări rapide: 1) Grindeanu "a scăpat", şi - la fel ca Dragnea - poate pretinde că "este o ţintă a Sistemului"; 2) nu există o plângere penală sau o autosesizare a cuiva după falsurile flagrante comise de DNA (doar Tăriceanu a schiţat ceva). Acum, timingul:

Pe 18 ianuarie 2017 un site (Corupţia ucide) publică programul unor proteste prevăzute pentru 22 ianuarie.

Pe 20 ianuarie 2017 îşi începe mandatul Donald Trump. Sistemul e sub presiune, va încerca ceva cât mai are timp, până nu se instalează deplin Căpcăunul. În aceeaşi zi (seara) arde clubul Bamboo.

Pe 22 ianuarie 2017 Iohannis se duce printre manifestanţii unui miting neautorizat, şi se pronunţă împotriva "ordonanţei".

Kraut Iohannis anunţă pe 23 ianuarie 2017 că va declanşa un referendum pe tema corupţiei.

Un acolit de-al lui Macovei (Mihai Poliţeanu, împreună cu alte două persoane) depune la DNA pe 24 ianuarie 2017 un denunţ penal împotriva guvernului Grindeanu pe motiv că "va fi emisă o ordonanţă". Coincidenţa dracu', taman în aceeaşi zi Dragnea dezvăluie că va ataca condamnarea sa pe motiv de procedură incompletă; dar ştia demult că procedura este atacabilă, chiar dinainte de alegeri. Cel puţin din iunie, după plecarea de la ÎCCJ a Liviei Stanciu şi nesemnarea motivării sentinţei. Şi totuşi (în an electoral) n-a combătut clişeul "PSD, condus de un penal".

Ordonanţa nr. 13/2017 este adoptată în şedinţă de guvern pe 31 ianuarie 2017.

Pe 1 februarie 2017 ordonanţa este publicată în Monitorul Oficial. Sistemul reacţionează rapid şi Poliţeanu este chemat la DNA, care mai somează guvernul să-i predea documente şi înregistrări privind "activităţi legate de emiterea ordonanţei". Desigur, la baza cererii DNA este "denunţul penal depus în aceeaşi zi" (n'aşa? ce repede lucrat: denunţ-analiză-decizie). Are loc un miting neautorizat cu participare numeroasă şi la care se produc violenţe.

DNA emite un comunicat pe 2 februarie 2017, în care menţionează declanşarea unei anchete penale în legătură cu modalitatea de adoptare a ordonanţei. Anchetarea procesului legislativ, deci amestec în politică.

Pe 5 februarie 2017 guvernul abrogă ordonanţa. Înainte de pronunţarea CCR, care anunţase o decizie rapidă. În caz pozitiv ("este constituţională"), abrogarea ar ţine doar de "oportunitate" (= frica de mitingari), şi nu de fond. Se putea aştepta până pe 9-10 februarie, înainte de împlinirea celor zece zile adăugate la termenul intrării în vigoare (adus la 11 februarie). Unii consideră o farsă cele zece zile, ordonanţa şi-ar fi produs efectele de la momentul publicării.

Pe 7 februarie 2017 Kovesi minte în privinţa "denunţului Poliţeanu", declarând că iniţial DNA l-a respins ca "neconform", şi că doar după publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial unul din cei trei (Poliţeanu) a revenit "din proprie iniţiativă", completându-l "în conformitate". Poliţeanu apucase însă să declare că este chemat la DNA, deci procedura nu fusese "întreruptă", contrar spuselor lui Kovesi. Era chemat în legătură cu o procedură aflată în derulare.

Pe 8 şi 9 februarie 2017 CCR respinge cele două sesizări de neconstituţionalitate privind ordonanţa. Aşadar, aceasta era constituţională.

Tot "filmul" poate fi văzut detaliat la Cotidianul.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: