21 iulie 2014

Bombă la bord


Cam asta ar fi concluzia, din moment ce n-a venit nimeni până acum cu înregistrarea "amprentei radar" a lansării, şi cu coordonatele poziţiei "de la care s-a făcut lansarea rachetei". Suntem în secolul XXI, nu mai ţin bălmăjeli de genul "iată ce convorbiri am interceptat, e clar - ăştia au tras !".


Vocea Rusiei ("Concluzie eronată, indusă cu premeditare în cazul catastrofei Malaysia Airlines MH17"):

Indicarea ca sursă a dezastrului o rachetă Buk-1 M, lansată de forțele de autoapărare, nu a fost o eroare ci ceva premeditat, menit să ascundă modul de operare și pe făptuitorii reali ai acestui atentat terorist.

În articolul anterior am demonstrat că lansarea unei rachete sol-aer sau aer-aer pentru doborârea avionului Malaysia Airlines MH17 ar fi fost depistată și înregistrată de armata ucraineană, de americani (avioanele AWACS dotate cu echipamente pasive de detecţie ESM patrulează de câteva luni în spațiul aerian al României, al R. Moldova, sudului Ucrainei și deasupra Mării Negre). Mai precis, toți ar fi trebuit să depisteze faptul că un complex antiaerian Buk-1 a încadrat avionul Malaysia Airlines MH17, înainte chiar ca racheta să apuce să fie lansată.

Fiind o zonă de conflict militar, situată la granița Rusiei cu Ucraina, sistemele de cercetate de radiolocație ale armatei ruse n-aveau cum să lipsească din apropierea graniței cu Ucraina. Și ele sunt de câteva luni acolo, având harta completă a emisiilor radar ale tuturor complexelor de rachete AA ucrainene amplasate în zonă. Dacă avionul malaezian ar fi fost doborât de presupusul complex de rachete AA și el aparținea armatei Ucrainei, Rusia ar fi prezentat din primul moment înregistrările complete ale sistemelor de cercetate de radiolocație care atestau acest lucru.

Avionul E-3 AWACS al NATO patrulează și el de trei luni în apropierea graniței de sud a Ucrainei, având o autonomie de zbor de 10 ore la fiecare ieșire, zburând la înălţimea de 9.000 m. Echipamentele de cercetare ale acestui avion acoperă o suprafaţă de 300.000 metri pătraţi, adică jumătatea estică și sudică a Ucrainei. Pe lângă radar, avioanele AWACS mai au la bord si echipamente pasive de detecție ESM (Electronic Support Measures) care depistează emisia radarelor avioanelor și a bateriilor de rachete AA din zonă până la o distanță de 500-600 km.

În cele câteva luni de patrulare neîntreruptă, AWACS a obținut harta completă a emisiilor de radiolocație a Donbassului și cea de dincolo de graniță, adică în Rusia. Și nu avea cum să nu sesizeze cu câteva zile înainte funcționarea unui complex de rachete Buk-1 care nu lucra în rețeaua de apărare AA integrată a armatei ucrainene, prin urmare ar fi aparținut forțelor de autoapărare. AWACS-ul având capacitatea să utilizeze împotriva lui contramăsuri electronice, adică bruiaj. Dacă Malaysia Airlines MH17 ar fi fost doborâtă de o rachetă lansată de un complex Buk-1 operat de forțele de autoapărare, SUA ar fi prezentat din primul moment înregistrările complete ale echipamentelor pasive de detecție ESM de la bordul avionului AWACS. Același lucru este valabil și în cazul armatei ucrainene.

Cum este prezentată de media și de oficialii occidentali situația, în legătură cu catastrofa aviatică a zborului Malaysia Airlines MH17 ? Toată lumea afirmă că avionul ar fi fost doborât de o rachetă lansată de un complex Buk-1 operat de forțele de autoapărare, acuzând Rusia. Deși armata ucraineană are o mare densitate de sisteme de rachete cu rază medie de acțiune în zonă, de exemplu regimentul 156 rachete AA (cu divizioanele dispuse la Donețk și Luhansk) înzestrat cu sisteme Buk-M1.

Și această atitudine acuzatoare a apărut înainte ca președintele Obama să anunțe, fără nicio dovadă, ca sigură ipoteza doborârii avionul cu o rachetă sol-aer, lansată din regiunea controlată de forțele de autoapărare din estul Ucrainei. Deși SUA și Ucraina nu au făcut nici până acum dovada lansării niciunei rachete sol-aer din regiunea de conflict militar Donețk. Totodată opiniei publice, ca și companiei aeriene Malaysia Airlines i se ascunde faptul că SUA și Ucraina aveau în zonă toate instrumentele de depistare și înregistrare pentru a dovedi că o rachetă trasă de forțele de autoapărare a doborât acest avion.

Înaintea lui Obama, a mai fost o declarație, extrem de relevantă pentru identificarea cauzei care a condus la această catastrofă, care nici n-a fost băgată în seamă de media occidentală. Referindu-se la motivul prăbușirii cursei Malaysia Airlines MH17, efectuată de avionul Boeing 777, înmatriculat 9M-MRD vicepreședintele SUA Joe Biden a afirmat că acesta a fost explodat cu intenție în aer : "Not an accident. Blown out of the sky." Formularea e cât se poate de relevantă, întrucât Biden nu spune că avionul ar fi fost lovit sau doborât de o rachetă (hit, shoot down by missile) indiferent cine ar fi lansat-o.

La câteva ore de la producerea ei, Biden înclina să pună catastrofa pe seama unei bombe de mici dimensiuni, programate să explodeze la bord, atunci când avionul evolua în spațiul aerian al zonei din estul Ucrainei, controlate de forțele de autoapărare. Anume în cabina de pilotaj, fapt ce pune echipajul în incapacitatea de a mai controla avionul. Producând și depresurizarea aparatului la o altitudine de 10.600 m, unde temperatura este de – 40-50 de grade C iar presiunea de 10 ori mai mică decât la nivelul solului. Astfel că fără cuplarea măștii de oxigen nimeni nu ar fi fost conștient sau chiar viu la contactul avionului cu solul. Chiar și în cazul în care, printr-o minune, la contactul cu solul avionul n-ar fi luat foc.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: