Mâncărimi şi scărpinători

Foaie verde, băţ  

De n-ai treabă, fă-ţ' !  

Estica News:

De când destinderea cu pistoalele pe masă a dat în război rece, perspectivele unui război cald devin tot mai fierbinţi. Marile puteri se încearcă, se zgândără reciproc. În limbajul popular, fără eufemisme şi concepte înalt elaborate, se spune simplu că le mănâncă undeva şi trebuie să se scarpine.

Ȋn cazul de faţă, mâncărimea (pruritul în limbaj medical) vine de la setea de putere sau iubirea de stăpânire. O sete-iubire de a fi pe grumazul celuilalt/celorlalţi, o patimă aducătoare de mari necazuri. Această sete-iubire este cu atât mai mare şi mai presantă cu cât în spatele ei se află mai multe arme. Urmaşii lui Tubal-Cain, astăzi organizaţi în moderne complexe militar-industriale, produc cât nu poate consuma lumea, chiar dacă fiecare om ar fi dotat cu o puşcă. Numai companiile farmaceutice se mai pot lăuda cu o asemenea performanţă… Ce se produce trebuie consumat. Administrarea (diabolic) inteligentă a grijii pentru securitate şi a grijii pentru sănătate asigură succesul vânzărilor.

Mâncărimea se potoleşte (cu o oarecare senzaţie de plăcere) prin scărpinat cu mâna sau cu un instrument adecvat. La curtea regilor Franţei, mâncărimea generată de nespălare nobiliară şi de anumite vietăţi hematofage era înlăturată temporar cu grattoir-ul (de la gratter = a răzui, a scărpina), un instrument cu gheruţe confecţionat din fildeş sau chiar din aur. Scărpinatul cu mâna era considerat dizgraţios. Scărpinatul, o activitate paşnică şi… graţioasă!

În secolul XXI, la nivel global, marile puteri se scarpină cu instrumente pe măsură, marca “Ucraina”, “Siria”, “Deveselu” … şi, în perspectivă, “Vietnam”. Cu ocazia vizitei istorice în această ţară, preşedintele Obama le-a dăruit vietnamezilor ridicarea embargoului asupra livrărilor de armament. Era şi timpul, Vietnamul fiind membră ASEAN din 1995 (Association of Southeast Asian Nations), scopul organizaţiei fiind accelerarea creşterii economice, a progresului social şi evoluţia socioculturală a membrilor (Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Tailanda, Brunei, Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam). Asemenea obiective paşnice trebuie apărate. De cine? De vecinul din nord, de China.

Doamnele şi domnii de la curtea franceză se puteau lăuda fiecare cu grattoir-ul său. Încălcând anumite norme sanitare, de prevenire a răspândirii unor maladii (militariste) contagioase, astăzi Rusia şi SUA folosesc aceleaşi scărpinători (“Ucraina”, “Siria”, “Deveselu”), scărpinându-se reciproc. SUA şi China se pot scărpina deja cu grattoir-ul “Vietnam”, cel mai eficace şi mai promiţător, având în vedere antecedentele.

Scărpinători să fie că mâncărimile proliferează. O scărpinare globală pare mai mult de domeniul certitudinii decât de cel al probabilităţii.