17 mai 2016

Viceversa !


PSD, Ponta și Corlățean au lucrat pentru Kraut Iohannis, de fapt. Scandalul "votul din diaspora, 2014" l-a ajutat "pe altul", nu pe Ponta. Mă refer la consecinţe: enervarea şi mobilizarea votanţilor anti-PSD, care altfel nu erau ei motivaţi doar de prestaţia lui Iohannis. Iar circoteca DNA în cazul lui Corlăţean mi se pare o "legendare", precum în cazurile Dragnea şi Ponta, pe principiul "dacă-l urmăresc ăştia, atunci - clar: e de-al nostru !" (de-al PSD-ului). Nu este cazul niciunuia dintre ei. Şi nu a fost "doar prostie", să nu-şi fi dat ei seama că împiedicând câteva (zeci de) mii de voturi în diaspora se propagă unda de nemulţumire în ţară, unde apar sute de mii de "voturi de protest". Nu, pur şi simplu Echipa e scindată (la mişto, evident) în mai multe Subechipe, care cooperează, se coordonează. Mişcările "inexplicabile", sunt doar la prima vedere inexplicabile. Nu-mi iese din minte cazul PP-DD, "experiment controlat" (cred că singurul care nu ştia jocul real de acolo era chiar Dan Diaconescu). Sau cazul Syriza, în Grecia: "partidul antisistem" a implementat integral toate condiţiile Troicii. Conservele plantate din timp se dau pe faţă dar atunci e deja prea târziu pentru a fi blocate. 

Later edit: îl văd pe maimuţoiul ăla de Georgian Pop (PSD, preşedintele comisiei parlamentare de "control" asupra SRI), cum îşi dă el cu părerea, că "SRI va da toate explicaţiile în cazul Hexi Pharma", şi îmi dau seama că e "hârtia de turnesol": va să zică, PSD e atacat pe mai multe fronturi, inclusiv de servicii, da'-l ţine pe poziţie pe acest maimuţoi. Care chiar de n-o fi agent acoperit "cu condicuţă", se comportă ca atare (l-au atenţionat mai mulţi prin studiouri de televiziune că se comportă precum un purtător de cuvânt sau avocat al serviciilor).
 
Cotidianul:

"Altul" nu e Ponta. E Iohannis!

În plină campanie pentru alegerile locale, DNA a scos de la naftalină dosarul alegerilor prezidenţiale din 2014 şi l-a scos din conul de umbră în care se ascunsese pe fostul ministru de Externe de la acea vreme, Titus Corlăţean.

Instituţia condusă Laura Codruţa Kovesi, al cărei mandat a fost reînnoit recent de preşedintele Klaus Iohannis, informează că „a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Corlăţean Titus, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe”. DNA-ul doamnei Kovesi îl acuză pe domnul Corlăţean de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul şi de împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Şi-acum o scurtă lecţie de politică din partea DNA: „Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”. Din acest text rezultă limpede că Direcţia Naţională Anticorupţie are un grup de analiză politică, pentru că altfel nu ar fi ştiut cu atâta precizie care este comportamentul electoral al românilor din străinătate.

Din analiza grupului de gânditori politici din cadrul DNA reiese că acel „altul” pentru care domnul Corlăţean este în prezent acuzat penal ar fi Victor Ponta. Numai că domnul Ponta nu are cum să fie „altul”, fiindcă nu a ajuns preşedinte. Dacă Victor Ponta şi pesediştii lui nu ar fi fost atât de aroganţi şi siguri pe victorie, atunci ar fi organizat suficiente secţii de vot în străinătate. Şi, probabil, ar fi obţinut mai puţine voturi decât contracandidatul său, pentru că, după cum susţine DNA, comportamentul electoral al românilor de peste graniţe îi era defavorabil candidatului PSD. Da, dar numărul de voturi din străinătate, fiind mult mai mic decât cel al voturilor din ţară, nu ar fi condus la pierderea alegerilor de către Victor Ponta. Însă, cum Guvernul Ponta s-a încăpăţânat să nu înfiinţeze mai multe secţii de vot peste graniţă, în străinătate s-a creat un val de nemulţumire uriaş care s-a revărsat şi în ţară, iar acest lucru a făcut posibilă victoria lui Klaus Iohannis. Deci, „altul” din comunicatul DNA este Klaus Iohannis, şi nu Victor Ponta.

Grupul de gânditori politici din cadrul DNA ar trebui să refacă actul de urmărire penală pe numele lui Titus Corlăţean şi să-l acuze pe acesta pentru că, prin atitudinea sa, a contribuit la victoria în alegeri a contracandidatului şefului său de partid, şef care l-a făcut ministru de Externe.

Dacă Victor Ponta ar fi ajuns preşedinte, probabil că acesta l-ar fi recompensat pe Titus Corlăţean pentru lupta sa cu Diaspora cu un nou mandat de ministru de Externe sau l-ar fi făcut consilier prezidenţial pe probleme de politică externă.

Dacă lucrurile ar fi stat aşa, DNA l-ar mai fi urmărit penal pe Titus Corlăţean pentru foloasele obţinute de Victor Ponta-Altul?

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: