27 mai 2016

Oamenii lui Soros ar trebui, sanchi, să apere binele general

 
... De parcă până acum l-ar fi apărat, reprezentanţii guvernului în Consiliul Economic şi Social. Nu am scris "binele salariaţilor şi pensionarilor" sau "interesele statului" fiindcă nu mi-e clar despre ce stat mai e vorba (când "axele majore din economie sunt controlate de străini" - Ilie Şerbănescu dixit) şi dacă reprezentanţii statului/guvernului din CES ar trebui să apere "în contradictoriu" mai întâi* interesele salariaţilor şi pensionarilor (deh, măcar reprezentanţii guvernelor "social-democrate", n'aşa ?!). Pleacă reprezentanţii politici, vin "cu lecţia-nvăţată" clonele Soros, numite tot politic. Politicul decide ce ong-uri "sunt reprezentative" pentru a accede în CES, de văzut dacă vor intra şi cele (puţine...) care s-au manifestat real împotriva austerităţii, şi ce linie vor adopta "după". Progresism pro-corporatist. Puah ! Ce mascaradă scârboasă...

* Pensionarii plus salariaţii sunt o majoritate a populaţiei, dar statul nu înseamnă doar "acum" şi "noi", ci are şi interese pe termen lung, a căror apărare mai poate presupune şi "decizii nepopulare" (a nu se înţelege că aş face apologia austerităţii sau că aş condamna "populismul")

Reprezentanții Guvernului în Consiliul Economic și Social vor fi retrași din această instituție tripartită, urmând să fie înlocuiți cu membri ai structurilor asociative ale societății civile.

Executivul a abrogat Hotărârea 175/2009 privind numirea reprezentanților Guvernului în CES, decizie care este în concordanță cu reglementările Legii 248/2013 privind organizarea și funcționarea CES. Această lege prevede retragerea celor 15 membri numiți de Guvern în plenul CES pentru a fi înlocuiți de 15 membri reprezentând structurile asociative ale societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Reprezentanții societății civile vor fi propuși, conform modelului Comitetului Economic și Social European, din următoarele structuri ale societății civile: organizații ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului și copiilor; organizații centre de resurse; organizații din domeniul sănătății și ale persoanelor cu dizabilități; organizații pentru servicii sociale și eradicarea sărăciei; organizații pentru mediu și probleme legate de mediul rural; asociații academice, profesionale, pentru protecția consumatorului; organizații ale economiei sociale; organizații cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizații ale agricultorilor, ale pensionarilor, ale comunităților locale, alte organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale CES.

Potrivit Legii 248/2013, CES este o instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale, ai societății civile. Ulterior, această lege a fost modificată (prin Legea 222/2015), una dintre reglementări stipulând că din plenul CES fac parte 45 de membri, 15 reprezentanți ai structurilor patronale, 15 reprezentanți ai structurilor sindicale și 15 reprezentanți ai structurilor asociative.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: