24 noiembrie 2013

Facţiunile ungureşti din România - un balast, pentru Fidesz şi Viktor Orbán


Ţin minte perfect o declaraţie de-a lui Tokes din 1990 (era în UDMR). Întrebat fiind cu cine va colabora UDMR, dintre partidele politice ("Cu PnL şi cu PnŢCD ?"), a răspuns: "Avem o experienţă tristă, istorică, a naţionalismului promovat de aceste partide, deocamdată vom sprijini guvernul domnului Roman". Ce nu ştia sau nu spunea reporterul care a pus întrebarea era că toată "opoziţia" colabora cu FSN, de fapt. Fie şi indirect, prin greşelile făcute.

UDMR nu va colabora cu Fidesz la viitoarele alegeri din Ungaria:
"Alegerile din Ungaria nu ne privesc", a arătat Marko Bela.
Facţiunea Tokes compromite "prin contaminare" guvernarea Fidesz:
"După cele întâmplate la şedinţa Consiliului de Onoare al Ordinului ("Steaua României" - n.r.) din 20 noiembrie, mi se pare că este şi mai necesar să repet această solicitare ca Ungaria să ne ofere să fie un stat garant. Văzând atitudinea represivă a puterii naţionaliste şi postcomuniste, observând poziţia ei antimaghiară generală şi refuzul ideii de autonomie, pretindem protecţie nu numai din partea Ungariei, ci şi din partea Europei, ca parte a apărării democratice a drepturilor, ceva ce li se cuvine tuturor comunităţilor etnice minoritare din Uniunea Europeană şi de pe întregul continent european."
Tokes a compromis şi PDL-ul, când a cerut de la tribuna congresului PPE (ţinut la Bucureşti, înainte de alegerile din 2012, şi organizat de PDL) "un sistem de federalism în România". 

Mi-ar plăcea să aflu că Fidesz a sesizat ambele capcane. Deocamdată nu dă semne.

2 comentarii :

Riddick spunea...

Am spus "facţiunile", şi nu "voturile cetăţenilor ungari din România". De ele are nevoie, nu de structura moştenită de la Ilici şi FSN, ori de tentativa de partid desprinsă din ea.

Riddick spunea...



Frunda mai este ţinut consilier de Ponta, deşi militează pentru destructurarea statului naţional unitar român:

 "Eu am spus-o şi la Congresul UDMR, atunci când se strângeau semnături pentru această iniţiativă europeană: este un gest politic, este normal şi problema trebuie ţinută în gândirea politică. Dar pe competenţele actuale ale Uniunii Europene, potrivit Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană nu are astfel de competenţe. Şi de asta CE a respins această iniţiativă, adică nu a respins-o pe fond, nici nu a discutat-o, ci a spus că nu este de competenţa ei, nu o poate discuta. Această decizie a CE vor s-o atace UDMR şi FUEN la Tribunalul de la Luxemburg, care judecă procesele legate de interpretarea tratatelor. Cred că nu avem şanse, pentru că, dacă citim cu atenţie atribuţiile, nu este într-adevăr atribuţia CE."

Adică, de ce ne-am mira, când Ponta a făcut o declaraţie precum aceasta: "Sunt unul dintre cei care cred în acel proiect - şi sper să se realizeze pe parcursul vieţii mele politice - al Statelor Unite ale Europei."


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: