28 aprilie 2013

Prin intervenţia sa, Băsescu a anulat critica opoziţiei la politica economică dusă de USL

Cîtă vreme chiar Traian Băsescu nu osteneşte a binecuvînta politica Guvernului Ponta în plan economic, toate vaietele PDL şi ale Opoziţiei despre situaţia economică dezastruoasă sunt înlăturate rapid, ca firimiturile de pe o masă peste care a trecut tăişul palmei, de succesivele laude ale lui Traian Băsescu. 

Adică, de ce să ne mai mirăm, când toţi europarlamentarii (deci, şi cei de la PDL) au semnat o scrisoare comună în care susţin că "România nu are în acest moment probleme de funcţionare a instituţiilor democratice"? Abandonează astfel argumentaţia anti-USL folosită în ultimul an. De ce? Pentru încetarea MCV şi intrarea în Spaţiul Schengen. O pregătire de trecere la euro ar suna ca dracu' înainte de eliminarea acestor chestiuni.

Ion Cristoiu (în Evenimentul zilei):

De ce a devenit Traian Băsescu propagandist al Guvernului Ponta


[...] La oficiosul USL, aripa Ponta, trăncăneau despre criza economică inşi care n-aveau nu numai competenţă, dar nici minimă autoritate morală. Un altul, în locul lui Traian Băsescu, dacă ar fi avut timp de pierdut ca să urmărească o emisiune la bodega lui Sebastian Ghiţă, şi-ar fi amintit că-i Preşedintele României.

Preşedintele României nu intervine telefonic la o televiziune de cartier pentru a se răfui cu nişte neica-nimeni.

Cei din studio se strofocau să demonstreze, sub privegherea realizatoarei, la ordin, că Traian Băsescu n-a avut nici un merit în ieşirea României din criză.
 
De ce a intervenit Traian Băsescu?

Din acelaşi motiv pentru care a simţit nevoia să ne trîntească vineri seară o disertaţie despre România care a ieşit din criză cu virginitatea economică intactă.

Pe parcursul Conferinţei de presă, Traian Băsescu a reluat deja cunoscuta sa mărturisire despre 5 mai 2010, ca ziua cea mai grea din viaţa sa.


Politician care are nevoie de simpatie electorală mai ceva decît are nevoie un drogat de droguri, Traian Băsescu a resimţit dureros antipatia românilor faţă de el, văzut ca autor al măsurilor de austeritate.

Fireşte, deciziile sale au fost corecte şi – neîndoielnic – au salvat România de la dezastru.

În mod obişnuit, justeţea unor astfel de decizii antipopulare e confirmată doar de posteritate.


Traian Băsescu nu știe asta sau, dacă o știe, nu vrea să creadă că e așa.
El vrea ca românii, conștienți că situația economică de acum își are rădăcinile în măsurile de austeritate din mai 2010, să-l simpatizeze din nou, fie și în semn de recunoștință.


Popoarele, ca și fiii față de părinți, nu se grăbesc să fie recunoscătoare pentru sacrificiile făcute de bărbații politici de dragul lor.

Ca și copiii ajunși mari, ele cred că aceste sacrificii li se cuveneau, ca parte indisolubilă a condiției de bărbat politic.


Nevoia de a i se recunoaște meritele în situația economică de acum explică discursul de vineri, 26 aprilie 2013, de la Cotroceni, intervenția telefonică nelalocul ei de la mustăria lui Sebastian Ghiță și, mai ales, succesivele elogii aduse Guvernului Ponta.

Chiar dacă ieşirea din criză s-a datorat guvernelor anterioare, profitorul electoral rămîne Guvernul Ponta.

Insistînd cu abnegaţie pe situaţia economică bună din prezent, preşedintele s-a angajat din plin – cu sau fără voia sa – ca propagandist al Guvernului  USL.

Cîtă vreme chiar Traian Băsescu nu osteneşte a binecuvînta politica Guvernului Ponta în plan economic, toate vaietele PDL şi ale Opoziţiei despre situaţia economică dezastruoasă sunt înlăturate rapid, ca firimiturile de pe o masă peste care a trecut tăişul palmei, de succesivele laude ale lui Traian Băsescu.

Greșeli grave în România USL-izată, care ne reamintește că și Traian Băsescu e muritor.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: