La cazanul comun UE

ZIUAnews e o goarnă USL. Articolul de faţă, din care redau pasajul esenţial, ar vrea să arate că "doar unii" au ideea aderării României la uniunea bancară europeană. Nu-i adevărat, şi guvernul USL face demersuri în acest sens (citiţi aici, aici şi aici). 

Aderarea României la uniunea bancară e o utopie 

[...] Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, recent, la un summit UE, că România şi-a atins obiectivul de a avea acces la uniunea bancară. "Aş face o precizare de importanţă majoră pentru noi: ceea ce ne-am propus, să avem acces la uniunea bancară, s-a întâmplat în concluziile de azi. Efortul nostru este bine reprezentat în concluziile congresului", a declarat Traian Băsescu. Acesta a precizat că supravegherea băncilor prin uniunea bancară vizează atât băncile din zona euro, cât şi pe cele care nu fac parte din zona euro, aşa cum este România. Mai mult decât atât, preşedintele a mai declarat că "avem obligaţia să adoptăm moneda euro". Şi asta în condiţiile în care, după mai multe simulări făcute de experţii UE, s-a ajuns la concluzia că România nu poate, în niciun caz, adopta moneda euro mai devreme de anul 2025. Analistul economic Ionel Blănculescu a explicat pentru ZIUAnews de ce aderarea României la uniunea bancară este imposibilă, cum la fel de imposibilă este şi adoptarea monedei euro în 2015. "Eu am o poziţie foarte clară, anume faptul că uniunea bancară este un proiect utopic. Pentru că cine cunoaşte sistemul bancar, în special sistemul bancar european, acolo unde marile bănci au 2.500 de miliarde de euro, se înţelege că arhitectura de afaceri a unei mari bănci, extrapolând pe marile bănci de investiţii şi marile bănci comerciale ale Europei, este incompatibilă cu opinia publică. Altfel spus, o bancă nu se poate desfăşura în faţa opiniei publice europene, ci numai în faţa organelor bancare de supraveghere, aşa cum se întâmplă şi în România. Deci noi nu ştim, de exemplu, ce se întâmplă cu băncile din România, doar ce ni se spune de la Banca Centrală, prin direcţia de supraveghere".

Confidenţialitatea bancară, principala piedică

În opinia analistului economic, băncile fac afaceri cu sume care sunt confidenţiale, fapt ce face imposibil controlul centralizat al instituţiilor financiare. "Toată arhitectura de afaceri de acolo este confidenţială. Aşa se întâmplă şi la nivel european. Sunt bănci foarte mari care lucrează cu operaţiuni extrem de sensibile, care vizează chiar şi domenii aflate sub embargou şi care sunt ocolite în mod inteligent, prin tot felul de zone paravan. Niciodată o astfel de bancă nu va accepta o supraveghere comună, o uniune comună, pentru că, dacă vorbim de o uniune bancară, cel puţin la nivel de concept, asta presupune ca băncile să ştie, între ele, ce se întâmplă la una, ce se întâmplă la alta, că asta înseamnă uniune. Şi-ar crea politicile comune şi aşa mai departe, ceea ce este utopic", explică Ionel Blănculescu. În privinţa optimismului preşedintelui, care pare a nu vedea imposibilitatea aderării la zona euro sau la uniunea bancară, analistul economic este de părere că preşedintele este un executant supus al ordinelor venite de la Bruxelles.

"Preşedintele vrea să fie un partener loial Uniunii Europene, Comisiei Europene, şi toate ideile şi toate conceptele care emit de acolo, după cum aţi observat de la tratatul de guvernanţă fiscală şi aşa mai departe, toate au fost împărtăşite şi toate au fost acceptate, în primă fază, de către preşedinte, asta este clar. N-a fost un proiect pe care Uniunea Europeană l-a prezentat şi preşedintele să spună „stai să ne mai gândim", vă dau chiar exemplul monedei euro. La momentul acesta, este imposibilă aderarea la moneda euro în anul 2015, pentru că dacă iar intrăm în arhitectură şi nu vorbim nu doar politicianist, ştim că moneda euro nu poate fi accesată decât în faza unui plan de convergenţă nominal. Iar cele mai optimiste previziuni văd aderarea de către România la zona euro cel mai devreme în anul 2025. Repet, preşedintele este doar un partener fidel al UE", conchide Blănculescu. [...]