29 septembrie 2012

Ce a demonstrat de fapt Ponta


Liderul Partidului Social Democrat din România, Victor Ponta, a declarat sâmbătă, în cadrul unei dezbateri la congresul Partidului Socialiştilor Europeni (PES), că a vrut să demonstreze în România, prin măsurile luate, că austeritatea şi tăierile bugetare nu sunt singura cale de a avea dezvoltare şi creşterea nivelului de trai.
"Am încercat să demonstrez prin exemplul ţării mele că putem avea un program social la guvernare, să avem creştere economică şi să le explicăm oamenilor că mai există o alternativă la ceea ce germanii şi alţi conservatori susţin că este singura cale. Dacă reuşim să le dovedim oamenilor că mai este o cale, o cale mai rezonabilă, mai acceptabilă, ei o vor aprecia mai mult', a declarat Victor Ponta". 

(AGERPRES)
Deci, asta se spune acum. Să vedem ce s-a spus și s-a votat de către USL de vreun an încoace. 

Concluzia nu poate fi decât una - eurocartelul PDUSLMR are o singură politică, comandată de la Bruxel.


9 decembrie 2011: Ponta: "PSD e de acord cu precizarea deficitului în Constituţie, deşi Băsescu a angajat ţara iresponsabil"
"Constat din nou că suntem puşi în faţa unui fapt împlinit, acela de a accepta o decizie faţă de care nu au existat consultări în ţară şi dezbateri largi cu societatea civilă şi cu opoziţia. Spre deosebire de ţări precum Cehia, Ungaria sau Suedia, care au anunţat că sunt de acord cu propunerile doar după ce vor face consultări interne", a spus Ponta.
El a afirmat că, deşi nu Constituţia este de vină pentru datoriile create de guvernarea condusă de PDL în ultimii ani, este de acord cu introducerea în Constituţiei a obligaţiilor privind deficitul bugetar maximal de 3%.
Ponta a precizat că vede modificarea Constituţiei doar de către viitorul Parlament, legitimat de alegerile parlamentare.
"Aşa că situaţia este simplă: cu cât facem mai repede alegeri, cu atât mai repede modificăm Constituţia pentru a consfinţi aceste prevederi", a adăugat el.
14 februarie 2012: Opoziţia susţine semnarea tratatului fiscal european "numai dacă se face dezbatere publică"
Potrivit unui comunicat de presă al PSD transmis luni AGERPRES, dezbaterea are două paliere complementare: efectele de natură economică ale prevederilor din Tratat şi aspectele juridice şi constituţionale ale ratificării lui de către România. De asemenea, vor fi analizate abordările şi poziţionarea celorlalte state membre UE privind acest document.
19 februarie 2012: USL susține adoptarea regulilor din Tratatul de guvernanță fiscală
"Tot ce am cerut noi este dezbatere publică, iar acum cerem încetarea acestui ton agresiv  și nedrept la adresa opoziției. Dincolo de asta, majoritatea a spus deja că va susține Tratatul. [...] USL a afirmat clar că susține ca România să adopte regulile din Tratatul fiscal, dar cu o dezbatere amplă privind efectele unei astfel decizii. Ieri, PSD a organizat o dezbatere publică tocmai pe acest subiect, în timp ce puterea semna un protocol inutil. Ce încearcă PDL, de fapt, este să facă apel la USL să adoptăm acest Tratat cât mai netransparent posibil, ori noi refuzăm asta".
5 martie 2012: Ponta: "Greva USL continuă, excepţia va fi dezbaterea Tratatului de guvernanţă fiscală" 
Ponta a spus că protestul opoziţiei va continua până la satisfacerea celor patru condiţii cerute de USL.
El a menţionat că greva opoziţiei va fi oprită, prin excepţie, doar la dezbaterea şi votul în Parlament asupra proiectului de lege sau memorandumului prin care România ratifică Tratatul de guvernanţă fiscală adoptat în cadrul Uniunii Europene.
8 mai 2012: Tratatul privind stabilitatea şi guvernanţa în cadrul UE a fost adoptat în unanimitate de Cameră
Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul UE a fost adoptat, marţi, în unanimitate de Cameră, cu 237 de voturi pentru.
Tratatul vizează întărirea disciplinei fiscale, având ca principale elemente poziţia bugetară, care trebuie să fie echilibrată sau în excedent. Această regulă se consideră a fi îndeplinită, dacă soldul structural anual respectă obiectivul bugetar pe termen mediu, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din PIB la preţurile pieţei.
Deficitul structural poate avea o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maximum 1% din PIB, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60%.
Regula bugetară se introduce prin dispoziţii naţionale, cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale.
Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie un program de parteneriat bugetar şi economic cu caracter obligatoriu.
3 septembrie 2012: Ponta: "Putem folosi opţiunea preşedintelui pentru MĂSURI DE AUSTERITATE în interesul României"
"Sunt un prim-ministru care împărtăşeşte în mod clar mai degrabă viziunea economică şi viziunea de viitor pentru Uniunea Europeană a noului preşedinte al Franţei, dar în acelaşi timp cred că putem să folosim în interesul României opţiunea preşedintelui ţării pentru măsuri de austeritate şi măsuri de disciplină bugetară. Putem să facem lucrurile acestea punându-le împreună în interesul României şi nu considerându-le ca fiind interese adverse sau ca lăsând loc unei singure soluţii".
17 septembrie 2012: La reuniunea ECOFIN (a miniștrilor de finanțe din UE) de la Nicosia, secretarul de stat Doltu (PnL) de la Ministerul Finanțelor Publice a venit cu un miorlăit drept mesaj al României. Spre deosebire de refuzurile categorice ale Suediei și Poloniei.
Secretarul de stat roman Claudiu Doltu a sustinut la reuniunea Consiliului ECOFIN, desfasurata la Nicosia, ca uniunea bancara europeana ar trebui sa ia in considerare drepturile si obligatiile tuturor tarilor din Uniunea Europeana fara discriminare intre bancile din tarile care nu sunt inca in zona euro si cele din tarile zonei euro. Argumentul principal al lui Doltu a fost acela ca un asemenea sistem de supraveghere va avea impact asupra tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene.

3 comentarii :

Riddick spunea...

Transferul de "suveranite": În momentul în care o ţară acceptă controlul Comisiei Europene asupra bugetului propriu, este cum nu se poate mai limpede că în vecii vecilor nu va mai putea investi în dezvoltare, ci va fi condamnată să rămână piaţă de desfacere pentru puternicii Uniunii Europene. Or, din păcate, nu i-am auzit pe vreunii dintre guvernanţi să afirme că se vor împotrivi acestui adevărat cutremur. Presiunile enorme ale Comisiei Europene asupra României sunt cauzate de necesitatea obedienţei totale a conducătorilor faţă de Germania, ceea ce ar însemna pentru Merkel un vot în plus la marea reuniune din decembrie, la care aceasta va solicita un nou tratat al Uniunii Europene, care să conţină condiţii mult mai aspre legate de suspomenita suveranitate. Minima luciditate ar trebui să-i îndemne pe conducătorii României să nu pună umărul la instaurarea hegemoniei germane, ci să fie alături de cei care se împotrivesc acesteia. Măcar, de această parte a baricadei vom putea să fim, din start, parteneri cu drepturi egale, nu slugi proaste.

http://www.aradon.ro/transferul-de-suveranite/1160409

Anonim spunea...

Ciulamaua politică îi împiedică și pe cei nevînduți să poată ieși din lațuri. Nu au vehicul politic, toată media e controlată. Capitalul, industria și clasa aia cît de cît sigură dpv economic nu există. Cum nu mai există corpul profesional, în special cel tehnic.

Un act de curaj ar echivala cu o declarație de independență fără armată, fără organizare, fără sprijin popular (pentru că lumea e ținută să nu afle măcar, darămite să înțeleagă). Doar simte, după un timp.

Iar opoziția față de Germania la nivelul altor state naționale nu există. Nici Anglia, nici Spania, nici Italia - ca să le luăm pe cele mai afectate de ascensiunea hegemonică a Germaniei - nu se opun ca state. Nici Germania nu își întinde umbra pentru nemți, de altfel. Așa că, pe tabere politice care acceptă cooperări partinice transnaționale, atacînd de multe ori conaționali, nu ai cum să te bazezi, simpla lor funcționare într-o formă care sufocă particularitățile naționale le transformă în ofrandă adusă molohului.

Deznaționalizarea (și colonizarea) financiară are ani de funcționare în spate. Băncile devenite în principal speculatori-destabilizatori au pierdut rațiunea și justificarea de a exista, în schimb dețin acum un control grozav asupra politicului, cu mult peste ce ar fi putut visa strămoșii bancherilor de azi.

Gradul de integrare inutilă, adică de inventare și impunere a interdependențelor acolo unde nu se manifestau în mod obiectiv, face tot mai vulnerabile statele naționale chiar în zone unde altădată erau tari.

Educația de masă, întotdeauna un instrument de uniformizare a modurilor de a privi lumea, a scăpat statului național și a fost împănată cu o ideologie globalistă extrem de pernicioasă. Pledoaria pentru acceptare necritică a tuturor diferențelor care limitează acțiunea și acceptarea responsibilitații individuale consonează cu interdependențele artificiale de la nivelul statelor.

Multe piese ale puzzle-ului s-au așezat, imaginea de ansamblu poate fi observată, faptul că încă nu este văzută de prea mulți demonstrează eficiența schemei în partea ei de manipulare.

În plus, revoluționarismul, dacă ar opera și ar fi avut timp să-și pregătească liderii, tot o formă de internaționalism este. Pașoptiștii erau sigur mai inteligenți și mai deschiși decît contemporanii noștri, dar Cuza, Bălcescu, Kogălniceanu (adică mințile care au exploatat valul internaționalist) au fost mereu excepții. Atunci exista măcar fractura dintre cei ce operau în imperii pentru a schimba puterea politică și cei ce le vroiau rupte pentru a ieși dintr-o robie națională evidentă. Azi, trebuie să se generalizeze întîi starea de robie la nivelul percepției, iar în cazul unor țări ca România să se conștientizeze, altfel decît în superficială văicăreală, statutul de sclavie ca grup. Confortul și siguranța sînt minime, dar și represiunea directă e minimă. Nu cred că oamenii sînt fundamental incapabili de a depista și corecta un rău înainte de a fi prăpăd, dar se pare că pînă nu ajunge cuțitul la os, celelalte variante nu capătă prioritate înaintea prostelilor fluturate cu metodă pe sub nasurile noastre.

Psyop-ul la nivel strategic sau tactic e bine pus la punct. Acum ar fi momentul să ne autoanalizăm, să înțelegem de ce am fost atît de bine "citiți" și să rupem predictibilitatea.

Nu am scris nimic despre Dumnezeu. Subînțeleg că, fără șansa de a-i putea găzdui în noi lumina înțelegerii, șansele de a reîntoarce societatea și lumea pe un făgaș normal nu se arată prea bune. Să nu uităm că Apocalipsa lui Ioan nu prea dă motive de optimism celor prinși în timp la începutul ei. Partea cea mai tristă stă în evaluarea implicită pe care o face respectivilor - cei mai fraieri, cei mai păcătoși, seduși și învîrtiți pe degete de necurat. Să fie oare generațiile de acum... nu știu, dar se cam potrivește.

Riddick spunea...

E un întreg program politic în acest text. :)

Îmi amintesc de 1992 - Maastricht/Delors, și de știrile de la TVR(L), așa cum erau ele atunci.

Receptam ca pe ceva bizar pancartele

englezești:

"Up yours, Delors !"

și franțuzești (Front National):

MAASTRICHT
MITTERAND
NON

M-am trezit de pe la NU-urile din 2005, real de prin 2006.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: