Dez-ocuparea: "Sfetnici"

06 august 2012

"Sfetnici"

Băsescu trebuia să ceară boicot la referendum din prima zi, a așteptat până pe 24 iulie "ca să fie sigur" că apare pragul de 50% în legea plecată la promulgare mai devreme cu câteva zile (și promulgată pe 24), și iată cum s-au adunat 940.000 de NU-uri, dar care se numără și în cele "8,5" milioane de voturi (sunt convins că s-au furat/adăugat voturi și cu ștampilare NU).

Eram sigur că boicotul era singura variantă, a spera pe victorie cu mobilizare în condițiile lipsei pragului arată în ce hal "l-au făcut" consilierii. Ori alegi imaginea din albumul cu poze, eticheta, gura lumii, ori alegi continuitatea pe post.

Un comentariu :

Riddick spunea...: Nu mi-e mie de Băsescu. Dacă referendumul de demitere îi imputa vina cea mai mare - militantismul pro-"Statele Unite ale Europei" (și, implicit, destatalizarea României), aș fi mers și aș fi votat DA. Însă cum să facă această acuzație susținătorii, fie ei și de stânga, ai acestei agende ?!; 8/06/2012

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."