11 iunie 2012

PDL îi poate "mulțumi" lui Băsescu.
Dreapta nu poate fi reprezentată de surogate FSN-PPE.



http://1.1.1.2/bmi/www.gif-gifs.com/gif-English/cockroach-gifs/cockroach-gif-%20(8).gifAm știut din 2010 că PDL intră pe traiectorie de coliziune cu realitatea și cu electoratul. Și nu fiindcă a luat acele măsuri (instigate și asumate de Băsescu - evident ordine de la Bruxel), ci pentru forma lor și motivul lor real - obținerea unor parametri macro care să permită calificarea României pentru intrarea în eurozonă "în 2015". Băsescu, prin efectul politicilor sale, se dovedește, precum Constantinescu, un ajutor al stângii. De parcă stânga eurosocialistă n-ar avea aceeași linie precum pseudo-dreapta FSN-PPE (PnL/ALDE iese din discuție, s-a dizolvat în PSD)...


"Obiectivul meu nu mai este legat de procentele PDL-ului în 2012, obiectivul meu este ieşirea României din criză şi trecerea pe creştere economică solidă. Deja sunt semne de întrebare ce se va întâmpla din punctul de vedere al crizei economice în semestrul al doilea. Sunt deja specialişti care avertizează: atenţie, risc de revenire a crizei economice", a afirmat şeful statului, la TVR1.

Cât priveşte discuţiile de la recenta Convenţie Naţională a PDL privind relansarea guvernării, Băsescu a menţionat că, probabil, peste o săptămână sau două, noul Birou Permanent Naţional al partidului va analiza şi soluţiile din acest punct de vedere.


Preşedintele Băsescu şi-a exprimat convingerea că PDL este un partid responsabil şi că va reuşi să îndeplinească programul agreat cu FMI. "Acest Guvern, şi vă rog să vă uitaţi pe raportul Fondului, nu a avut niciun punct neîndeplinit. Este prima dată când văd aşa ceva. Am putea spune: au tăcut şi au făcut. Performanţa este demonstrată, chiar dacă este hulită. Este clar că este un Guvern nepopular, dar, dincolo de orice, pentru ţară este necesar un Guvern stabil", a conchis Băsescu. 


"Băsescu a fost o locomotivă extraordinară pentru partid. Dar, în ultimele două săptămâni, din ieșirile pe care le-am văzut și interviurile pe care le-a dat la RRA și TVR, am impresia nu că e suparat pe PD-L, ci pur și simplu vrea să îngroape PD-L-ul. Acesta este simțământul meu, am văzut că după supărarea pricinuită de votul din Camera Deputaților în cazul Păsat a zis că nu-l mai interesează PD-L-ul", a afirmat Oprișcan, președintele organizației municipale PD-L Târgu Mureș.


3 comentarii :

Riddick spunea...

Adio, și-un praz verde. Prost o fi cine s-o mai uita în gura voastră.

Riddick spunea...

Băsescu/PDL și USL sunt interfața cu care Bruxelul și FMI acționează în România. Trebuie retezate aceste două tentacule (două forme diferite ale aceleiași linii, să creeze la limită o majoritate, dacă aborigenii se dezmeticesc și le-ar depuncta deopotrivă). Cum au făcut grecii și o vor face din nou duminică (la ei PDL și USL sunt Nea Dimokratia, respectiv PASOK).

Riddick spunea...

1990. În fostele state socialiste se formau partide noi, unele dintre ele cu foști disidenți. Aici disidenții intrau în FSN, CFSN și CPUN (pe cota de 50% a FSN - Pleșu, Dinescu, Caramitru...). În ianuarie vine Cîmpeanu, adus de Dan Amedeo Lăzărescu (mason, informator Secu) și de structuri. PNȚ este penetrat masiv în ultimele zile din decembrie 1989, cînd devine PNȚCD (pe primele afișe apărute se vorbea despre "renașterea PNȚ", nicidecum despre PNȚCD). Apoi, când s-a pus problema creării dreptei, a apărut Alianța Civică, apoi CDR, cu aceleași partide putrede și cancerizate. Totul controlat, totul regizat.

Erau zile în șir (1990, 1991...) când în fața sediului central PNȚCD se adunau (= infiltrau) lumpeni, bețivi și "revoluționari", care făceau scandaluri și diversiuni printre zecile de oameni care discutau fie pe trotuar, în fața sediului, fie în curte. Acum e pustiu.

Dacă nici pe astea nu le vedeți, atunci - ce vedeți ?!


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: