30 mai 2012

Do ut des dezechilibrat



Frauda era evidentă, din moment ce suma vărsată era fixată, deci cunoscută, iar cea posibil de folosit varia între zero și "ceva", deci necunoscută. Românii au o vorbă - "blana ursului din pădure". Ca și când ai juca săptămânal aceeași sumă la loterie (ba chiar mai mare când e tragere specială), și o faci cu gândul că poți lua un câștig la categoria I. Ce, nu poți ?! Poooți ! Și nu vreau să aud despre succesul Poloniei la atragerea de fonduri UE. Polonia e o colonie ruso-germană, acolo se pompează 1000 de euro cu tam-tam și se scot 2000 pe șest.

do ut des (în limba latină) = îți dau, ca să-mi dai 


Cât dă și cât primește România de la Uniunea Europeană?

Din 2007 si pana acum, Romania a varsat in conturile Uniunii europene aproape 7 miliarde de euro, si a incasat doar putin peste 1 miliard de euro. Astfel, avem un sold deficitar de aproape 6 miliarde de euro.

La acestia, se mai adauga refinantarea la 17% din 19 miliarde, aproximativ 3,2 miliarde de euro.

Acesti bani pe care Romania i-a furnizat Uniunii Europene nu sunt returnabili si, in plus, Romania risca sa piarda si accesul la o parte din fondurile europene pentru ca nu le-a consumat pana acum.

Lucian Anghel, presedintele Bursei de Valori Bucuresti, estimeaza ca un grad de absorbtie de 100% a fondurilor europene in perioada 2014-2020 in Romania ar determina o crestere economica medie de 4,4%, in timp ce un grad de absorbtie de 0% va mentine cresterea economica in jurul valorii de 2 procente.

Mai mult dam, decat luam

Blanculescu considera ca problema sta in felul in care a fost calculata suma atunci cand guvernantii au cazut de acord asupra pactului de aderare, aceasta fiind raportata la Produsul Intern Brut.

"Cand vorbesti de PIB, nu vorbesti de venituri, care sunt aproximativ 30% din PIB. Ei ar fi trebuit sa se gandeasca la nivelul veniturilor pe care le incaseaza Romania, pentru ca PIB-ul acesta de 130 miliarde e o bula, in care doar aproximativ 30% sunt venituri, adica 42 miliarde. Daca vedem cat inseamna 1,5 miliarde din cele 42 miliarde de euro, discutam deja de 3,5%", indica economistul.

Conform economistului sef al BNR, Valentin Lazea, un nivel echitabil al contributiei Romaniei la Bugetul Comunitar ar trebui sa fie de circa 150-200 milioane de euro pe an, avand in vedere ca raportul dintre Produsul Intern Brut al Romaniei fata de PIB-ul comunitar e de unu la 100.

"Deci noi avem PIB 130 miliarde euro, iar PIB-ul comunitar este 12.000 miliarde euro - 13.000 miliarde euro, deci cam de o suta de ori mai mare. Noile resurse pe care noi le cautam pentru Romania ar trebui sa inlocuiasca doar resursa TVA veche", a spus Lazea.

4 comentarii :

Riddick spunea...

Europropagandă 2004

Mathias Ruete, director pentru Extindere în cadrul Comisiei Europene, a declarat ieri, într-o conferinta de presa ca pachetul financiar prezentat, marti, în Parlamentul European reprezinta o adevarata afacere pentru tara noastra. Astfel, în primii trei ani dupa aderare, România va primi 6 miliarde de euro si va contribui la bugetul comunitar, conform unor prime estimari, cu doar 800 milioane de euro pe an.

http://www.europeana.ro/arhiva/022004/Rom%E2nia%20a%20facut%20o%20afacere12022004.htm

Crystal Clear spunea...

Singurul lucru bun a fost libera circulatie care a dus la emancipare, cunoastere reciproca, schimburi culturale etc.
Astea se puteau fara plati...

Riddick spunea...

Elveția cum poate ? Norvegia cum poate ? Islanda cum poate ?

Crystal Clear spunea...

Sigur !
AELS acopera toate nevoile de schimburi si cooperare si asigura dezvoltare reciproca...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: