12 noiembrie 2011

Socrul lui Troacă subminează Hidroelectrica



Vlasov, socrul lui Cristian David (ex Troacă, fostul ministru de interne din guvernul PSD-PnL-UDMR-PC Tăriceanu II) subminează Hidroelectrica:

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov, a retras avizele de forţă majoră instituite ca urmare a secetei în cazul contractelor comerciale încheiate de Hidroelectrica. Compania a cerut în instanţă suspendarea retragerii avizelor şi face demersuri pentru depunerea unor plângeri penale împotriva conducerii CCIR.

http://babruisk.com/wp-content/uploads/2008/01/31/skak.gifReamintim, în 21 septembrie 2011, compania de producere a electricităţii în hidrocentrale a solicitat CCIR recunoaşterea situaţiei de forţă majoră pentru toate contractele comerciale aflate în derulare, cerere justificată de seceta excesivă la nivelul trimestrelor III şi IV al anului 2011.

Conform directorului general al Hidroelectrica, Constantin Trihenea, compania ar fi trebuit să livreze o cantitate de 17,4 TWh de energie pe întregul an 2011, iar producţia Hidroelectrica este prognozată la 15 TWh. De remarcat, într-un an hidrologic mediu, producţia Hidroelectrica este de aproximativ 15 TWh. Astfel, pe primele 6 luni din 2011, producţia a fost similară cu cea din 2010 (când s-a obţinut cea mai mare producţie înregistrată vreodată de Hidroelectrica într-un an – 20,1 TWh) – circa 9,5 TWh. Diferenţele au început să apară odată cu luna iulie. Astfel, în iulie 2010 Hidroelectrica a produs, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), 2 TWh, în august – 2 TWh, iar în septembrie – 1,4 TWh, în timp ce în iulie 2011 a produs 1,3 TWh, în august – 1,4 TWh, iar în septembrie – 1 TWh.

Într-un comunicat al Hidroelectrica se menţionează că, începând cu luna septembrie 2011, deficitul hidrologic sever s-a accentuat atât pe râurile interioare, cât şi pe fluviul Dunărea. Pentru lunile de toamnă şi iarnă, conform estimărilor INH, valorile debitelor medii afluente vor fi cuprinse între 40-50% din valorile normale lunare pentru râurile interioare şi între 50-60% pentru Dunăre.

Conform Hidroelectrica, cererea a fost însoţită de date oficiale furnizate de către Administraţia Naţională “Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

“În deplină conformitate cu legislaţia în vigoare, Camera de Comerţ şi Industrie a României a emis Avizele de existenţă solicitate de către Hidroelectrica, printre care şi Avizul nr. 1240/27.09.2011, care poartă atât ştampila Camerei de Comerţ, cât şi semnătura unei persoane din conducerea executivă a Camerei, respectiv Directorul Direcţiei Drept şi Legislaţie, existând în acest fel o prezumţie absolută de legalitate a actului administrativ, prezumţie pe care se întemeiază siguranţa circuitului civil”, se mai arată în comunicatul Hidroelectrica.

Acest aviz emis de CCIR a fost retras de preşedintele Camerei de Comerţ. Motivaţia ar fi aceea că avizele nu sunt semnate conform legii, de preşedintele CCIR, ci de un director al Camerei.

Hidroelectrica a depus o plângere în instanţă, prin care susţine că s-a dispus în mod nelegal şi abuziv retragerea Avizului de Existenţă a Cazului de Forţă Majoră.

Plângere penală împotriva conducerii CCIR

Potrivit comunicatului Hidroelectrica, conducerea companiei a depus la Curtea de Apel de pe lângă Tribunalul Bucureşti o Cerere de suspendare a executării Rezoluţiei Biroului de Conducere al CCIR, prin care a fost declarat nul avizul de existenţă a cazului de forţă majoră eliberat în 27 septembrie 2011 pe baza situaţiei obiective generate de existenţa secetei excesive şi a hidraulicităţii extrem de reduse.

“Pentru a putea rezolva favorabil, în numai 24 de ore, cererea depusă de o anumită companie, Biroul de Conducere al CCIR a depăşit orice limită şi a invocat drept motiv pentru retragerea avizului faptul că directorul Direcţiei Drept şi Legislaţie a CCIR nu avea drept de semnătură”, se arată în comunicatul Hidroelectrica.

Conducerea Hidroelectrica susţine că nerecunoaşterea situaţiei de forţă majoră este de natură a aduce grave prejudicii patrimoniale societăţii.

Consiliul de Administraţie (CA) al Hidroelectrica, întrunit în şedinţă de urgenţă, a hotărât menţinerea situaţiei de forţă majoră în cazul companiei şi a contractelor comerciale ale acesteia până la data în care condiţiile hidrologice de funcţionare se vor modifica. Astfel, Hidroelectrica va notifica tuturor beneficiarilor de contracte de livrare faptul că rezoluţia de retragere a avizului de instituire a situaţiei de forţă majoră a fost contestată în instanţă şi nu va fi aplicată.

De asemenea, membrii CA au solicitat elaborarea unui punct de vedere juridic legal faţă de hotărârea Biroului de Conducere Camerei de Comerţ şi Industrie a României prin care a fost retras Avizul de existenţă a situaţiei de forţă majoră. CA al Hidroelectrica a împuternicit conducerea executivă pentru a formula plângere penală împotriva preşedintelui CCIR şi a membrilor Biroului de Conducere al CCIR, ca urmare a rezoluţiei abuzive de retragere a avizului referitor la situaţia de forţă majoră, potrivit sursei citate.

Focus Energetic: “Alba-neagra” cu forţa majoră la Hidroelectrica 

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: