20 ianuarie 2011

Grupul Spinelli: "Statele Unite ale Europei" - unele reflecţii critice



The “United States of Europe”, some critical reflections

By Jean-Marc Ferry. Discussion with Joschka Fischer [FR].


http://www.spinelligroup.eu/2011/01/17/concerning-the-united-states-of-europe-some-critical-reflections/#more-225


Les « États-Unis d’Europe » : sauf erreur, l’expression fut introduite par Victor Hugo dans une lettre écrite 1852 à un autre député proscrit par le Seconde Empire.

A ses yeux, c’est la « Révolution européenne » qui pourrait sauver les acquis de la Révolution française, suivant une vision de l’Europe, qui, dévoilée, un an plus tard, à son ami Gloss, un républicain allemand, n’était pas exempte de considérations stratégiques : « […] la France, adossée à l’Allemagne, fera front à l’Angleterre, qui est […] l’esprit de commerce, et la rejettera dans l’océan ; l’Allemagne, adossée à la France, fera front à la Russie, qui, nous l’avons dit de même, est l’esprit de conquête, et la rejettera dans l’Asie. » D’où l’idée d’une « République européenne » qui, sans doute, et à la différence de la République française, ne serait pas unitaire mais fédérale, avec en tout cas pour clé de voûte un « Parlement des États-Unis d’Europe » qui ferait office de « grand Sénat européen ».


Şi un predicator din România, Cristian Pîrvulescu - Patriotismul de sărbătoare (4 decembrie 2007)

Ce mai este patriotismul astazi, intr-o Romanie pierduta intre o identitate nationala incerta [teză tipic sorosistă] si o identitate europeana difuza? [adică, un concept străin, fals, artificial, dar vânturat drept o valoare, un ţel]

La doar citeva zile dupa 1 Decembrie, intrebarea este cu atit mai acuta. Si daca din Ziua Nationala au mai ramas, dincolo de ritualul mediatic, doar parada militara pe sub Arcul de Triumf si inaugurarea "bradului" din Piata Unirii, sa fie patriotismul de vina. Cu tot marketingul, spectacolul iluminarii "bradului" a ilustrat starea societatii romanesti de astazi. Uitind de tensiunea politica ajunsa la apogeu, multi romani au cautat in spatiul public locul reunirii, dar politicienii le-au oferit doar imitatii si dispute.

Nici aderarea la UE nu a fost perceputa altfel decit tot ca o izbinda a societatii romanesti impotriva clasei sale politice [ei, na ?! mai degrabă, invers !]. Patriotismul civic se contrapune astfel derivei patriotismului politic. Fata de nationalismul de sarbatoare, multi romani se retrag circumspect cautind alte redute identitare. Prin aceasta romanii nu devin mai putin romani, dar isi manifesta retinerea fata de o intreprindere politica pe care o resimt pe cit de artificiala, pe atit de straina.

Nu sarbatoarea ii intriga pe multi romani, ci confiscarea ei de catre o clasa politica in cautarea unei legitimitati de substitutie. De aceea dezinteresul pentru sarbatorirea Zilei Nationale nu este consecinta deprecierii simbolurilor si valorilor nationale, ci o reactie ostila fata de un construct politic impus [?]. Patriotismul nu se manifesta doar la sarbatori, ci in viata de zi cu zi, atunci cind fiecare, cu modestie civica, isi face treaba. De aceea, plecati in cautarea unei identitati deschise [către ce ?], in care sa se regaseasca atit traditia fara ostentatie, cit si modernitatea fara radicalism, cei mai multi dintre romani isi reconstruiesc in tacere comunitatea de valori pe care, cu un cuvint cindva uzat [ah bon... "cândva"], o numesc patrie.

http://www.spinelligroup.eu/ 

http://www.spinelligroup.eu/manifesto/

3 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Eram sigura de asta :

http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/dinu-patriciu-as-sustine-un-nou-partid-213818.html

Riddick spunea...

Nu cred că mai apare noul partid, poate numai dacă iese scandal la congresul PDL.

Crystal Clear spunea...

S-ar putea sa iasa scandal si sa faca un nou partid,dar in acelasi timp vor ramane in contiunare destui in PDL care sa-l submineze din interior.Nu se vor da toti pe fata.
PDL va ramane cel mai periculos partid pentru stanga


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: