Dez-ocuparea: Operatiunea ,,Mulberry"

06 aprilie 2009

Operatiunea ,,Mulberry"

LNN* exclusive :

(* Lemon News Network)

O operatiune ultrasecreta este in curs de desfasurare, nume de cod : Operatiunea Mulberry.
Nu va luati dupa ultimele diversiuni din media. Operatiunea ,,Becali'' este o diversiune care acopera alta diversiune, Operatiunea ,,Popoviciu'', care trebuia la randul ei sa acopere subiectul care tinea agenda publica, anume apartamentul Ioanei Basescu.

Toate acestea le-a enuntat un recent lider de partid (eu am sintetizat, doar). A, nu a spus despre ,,Mulberry". Nu este vorba despre operatiunea care facea parte din pregatirea D-Day, iunie 1944. Se va face foarte curand un anunt, important pentru tara. Tineti calculatoarele deschise. Tot ce pot dezvalui este un cliseu negativ cu princip(alul) protagonist al Operatiunii Mulberry:

Treaba este serioasa, tocmai a venit din America o consiliera electorala a lui Barack Obama, sa-l sustina pe Mulberry-Finn. Asa ca tineti-va bine, vor fi stiri interesante.

7 comentarii :

luminita spunea...: Riddick,
aoleu!
mie imi plac agudele , dar asta e cu cip sri si nu pot s-o inghit .; 4/06/2009
Riddick spunea...: Uita-te mai bine, poate e Contele Dracula...Nu ma intreba cine-i, e secret...baiat finut, cu papion !; 4/06/2009
luminita spunea...: haidi, bre !
E Aguda principesei , sri-stul lui peste !; 4/06/2009
Riddick spunea...: Mmmm, cica vine o veste luna viitoare...; 4/06/2009
filadel spunea...: barza cumva?; 4/06/2009
Riddick spunea...: Aoleu, si tu... :))); 4/06/2009
luminita spunea...: filadel,
nu barza, frate !
astia se inmultesc doar prin polenizare, ce boalilii !
spitze....regale, bre!; 4/06/2009

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."